OUG 114/2018 – reacția furnizorilor de servicii de comunicații

435

Comunitatea furnizorilor de servicii de telecomunicații grupați în Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România (ANISP) atrage atenția asupra efectelor negative pe care le induce OUG 114/29.12.2018 în ceea ce privește dezvoltarea acestui sector de importanță strategică.

Art. 77 din Ordonanță impune o suprataxare a industriei cu un procent de 3% din cifra de afaceri, generând astfel următoarele efecte negative:

  1. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează investițiile. Țintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) – vor fi ratate. Acest lucru va antrena frânarea creșterii economice viitoare a României;
  2. Suprataxarea industriei de telecomunicații duce la creșterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creșterea numărului de abonamente Internet și/sau servicii telecomunicații mobile va încetini;
  3. Suprataxarea industriei de telecomunicații afectează mediul concurențial. În prezent, competiția pe piața serviciilor de telecomunicații este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec și în teritoriul negativ (în anumiți ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porțile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele și impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizați și un nou exod al personalului calificat către alte țări ale Uniunii Europene;
  4. Suprataxarea industriei de telecomunicații contravine legislației românești și europene privind telecomunicațiile. Astfel:
    (a) ANCOM trebuie să perceapă tarife care să îi asigure buna funcționare și nimic mai mult (conform art. 12 a directivei 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice);
    (b) Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 impune statelor membre să identifice măsuri pentru reducerea costului instalării rețelelor de comunicații electronice;
    (c) Prevederile constituționale prevăd justa așezare a sarcinilor fiscale (art. 56) și egalitatea în fața legii (art. 16) – articole încălcate prin suprataxarea discriminatorie a furnizorilor de servicii de comunicații electronice;
    (d) Prevederile constituționale prevăd prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legislația internă (art. 11 si art 148) – articole încălcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul în funcție de necesitățile bugetare ale autorității de reglementare.

Dacă privim ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene, observăm că tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0.1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 și 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată.

O altă serie de efecte negative este generată de art. 85 din Ordonanța 114/2018, întrucât se stabilesc penalități exagerate – de până la 10% din cifra de afaceri – pentru ”furnizorii care încheie contracte de … întreţinere, înlocuire a reţelelor … şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora … în lipsa autorizaţiei de construire”. Cu alte cuvinte, un operator care efectuează o lucrare de întreținere (de exemplu o intervenție pentru remedierea unui cablu de comunicații) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu așteaptă eliberarea unei autorizații de construcții – proces care poate dura și câteva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjați și de o întrerupere de câteva ore – și pe bună dreptate.

Având în vedere aceste aspecte, ANISP a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018. Simultan, ANISP a trimis o scrisoare către Direcția Generală Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei, invocând argumentele sus menționate.