Interzicerea WhatsApp in Iran, regimul presei in lume si moartea opiniei

22

Cenzura din Iran a decis sa interzica WhatsApp, la doua luni dupa ce Facebook a cumparat compania pentru 19 miliarde de dolari, regimul iranian facand imediat legatura cu background-ul sionist al fondatorului Facebook, Mark Zuckerberg.

 

Pe langa politica anti-sionista pe care Guvernul Iranian o propaga, o alta explicatie a interzicerii WhatsApp este si faptul ca serviciul este considerat o amenintare la politica conservatoare din Iran. Un blogger iranian a declarat pentru FoxNews.com ca regimul din Teheran este terifiat de puterea pe care social media o are, pentru ca ”instiga tinerii, iar schimbul de informatii care se petrece in mediul online nelinisteste Guvernul.”

 

In decembrie anul trecut, WeChat a fost blocat de Iran, iar in 2009, protestele declansate in online, dupa ce Mahmoud Ahmadinejad a castigat cel de-al doilea mandat la presedintia Iranului, au dus la interzicerea Twitter si Facebook. Imediat dupa, zvonurile spun ca Guvernul a taiat accesul la Internet si l-a inlocuit cu un Intranet islamic, Halal Net, care permite accesul doar la site-uri aprobate de Guvern.

 

Cu toate astea, ministrul Comunicatiilor, Mahmoud Mehr, sustine ca Guvernul Iranian este impotriva interzicerii WhatsApp. Cel care a anuntat decizia cenzurii este secretarul  Comitetul de Detectare a Fraudelor Cibernetice, Abdolsamad Khorramabadi, ”motivul fiind cumpararea WhatsApp de catre fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, care este un american sionist”, a declarat Khorramabadi. Tot acesta continua sa spuna ca nu s-a luat inca o decizie asupra altor aplicatii de smartphone precum Viber, Tango si Instragram, insa posibilitatea aplicarii aceluiasi regim este luata in considerare.

 

Comitetul de supraveghere a fraudelor electronice are 13 membri dintre care sase fac parte din cabinetul actualului presedinte al Iranului, Hassan Rouhani. In ultimii ani, iranienii au inceput sa acceseze platforme influente de social media prin proxy-uri, pentru a evita restrictionarile si supravegherea Guvernului.

 

In octombrie 2012, politia cibernetica din Iran a arestat un blogger de 35 ani, Sattar Beheshti, pentru ”fraude impotriva securitatii nationale pe retele sociale si pe Facebook”, dupa ce acesta a criticat online deciziile si modul de functionare a Guvernului. Beheshti a fost gasit mort la o luna de la arestare si, desi Guvernul nu recunoaste, zvonurile spun ca acesta a fost torturat pana la moarte.

 

turcia

 

Pe 3 mai 2014, de Ziua Libertatii Internationale a Presei, postul de stiri Aljazeera.com, a publicat un quiz cu informatii de background despre libertatea presei si pretul pe care il plateste.

 

Numarul jurnalistilor online este cel mai mare in ceea ce priveste tinerea lor in captivitate, astfel ca, in 2013, 106 din 211 jurnalisti capturati proveneau din mediul online. In martie 2014, fotograful Ahmed Humaidan a fost condamnat la 10 ani de inchisoare de curtea din Bahrain, dupa ce a publicat fotografii cu violenta autoritatilor asupra protestatarilor (foto jos)

 

foc

 

Iraq este tara cu cea mai mare rata de ucidere a jurnalistilor, iar in 2013, Turcia a trimis in inchisoare cei mai multi jurnalisti, articolele despre politica fiind cele care expun cel mai mult jurnalistii la sanctiunile regimurilor.

 

leuinterviu

 

In alte parti ale lumii, un interviu telefonic despre armata siriana (foto dreapta), fotografii cu un spital din tara ta (foto jos), trimise la Reuters cand ai 17 ani, sau un articol despre recuperarea unui leu tinut captiv pe acoperisul unui om de afaceri  din Afganistan (foto stanga), au adus moartea autorilor.

 

spital

Πηγή: foxnews