Care sunt cele 6 megatendințe în IT&C pentru 2017

- Adrian Ungureanu
700
Technology in the hands of businessmen

2017 va trebui să fie un nou an interesant din punct de vedere tehnologic. Aşteptările sunt mari pe toate segmentele. Se împlinesc 10 ani de la startul erei moderne a smartphone-urilor, PC-uri au nevoie mai mult ca oricând să se reinventeze, iar dispozitive pentru Microsoft Surface Studio ar trebui să fie un standard pentru piaţă, maşinile autonome sunt în proces de dezvoltare şi multe altele.

Dar haideţi să vedem care sunt 6 cele mai importante tendinţe în IT&C în viziunea celor de la Cisco, una din cele mai mari companii din domeniu din lume.

1. Tot mai mulți utilizatori pe Internet și trafic de ordinul zettabytes-ilor
Până în 2020, traficul pe internet, la nivel global, va fi 95 de ori mai mare decât în 2005. Creșterea este determinată de un număr tot mai mare de utilizatori (4,1 miliarde până în 2020), tot mai multe dispozitive conectate, viteze broadband mai mari și mai mult conținut video. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, respectiv smartphone-uri, tablete și televizoare. În plus, digitalizarea și Internet of Things (IoT) vor genera și ele trafic IP. Aplicații precum supravegherea video, monitorizare inteligentă în utilități și sectorul medical  și serviciile M2M creează trafic suplimentar și noi cerințe la nivelul rețelei.

2. Rețele pregătite pentru digitalizare
La fel cum World Wide Web a transformat complexitatea tehnologică a internetului într-un instrument accesibil oricui, rețelele corporațiilor fac tranziția către un model deschis. O rețea pregătită pentru transformarea digitală asigură automatizare prin intermediul controller-erelor, analiză contextuală în timp real, virtualizarea funcțiilor de rețea (Network Functions Virtualization – NFV) și scalabilitatea nelimitată a mediului cloud. Cum ajută o rețea deschisă și orientată pe software procesul de transformare digitală? Oferă informații legate de rețea, automatizează procesele și asigură protecție împotriva amenințărilor informatice. De exemplu, în era digitală, dispozitivele de rețea pot detecta și închide automat o scurgere de substanțe toxice, gaz, petrol etc. sau pot permite activități de mentenanță, preventive, în fabrici.

3. Inteligența artificială deschide noi orizonturi în securitatea cibernetică
Amploarea amenințărilor informatice a crescut dincolo de punctul în care acestea mai pot fi gestionate de oameni. Acum este esențial să automatizăm detectarea și gestionarea amenințărilor. Inteligența artificială ajută la analizarea și investigarea automată a traficului web suspect. Cu ajutorul inteligenței artificiale, putem descoperi atacuri înainte ca infractorii cibernetici să acceseze informațiile sensibile.

De asemenea, motorul de inteligență artificială învață continuu din cantitățile masive de date pe care le analizează. Inteligența artificială învață singură care sunt parametrii normali de activitate ai unei organizații, poate identifica atacurile malițioase și învăța cum să reacționeze la comportamentul malițios, într-un mod nou și mai eficient. Acest tip de învățare continuă face posibilă automatizarea sistemului de apărare a organizației, care luptă singur împotriva potențialelor amenințări. Automatizarea este esențială și în gestionarea valului de amenințări generate de Internet of Things (IoT).

4. Modul în care lucrăm se schimbă
Potrivit unui studiu din 2016 realizat de Harvard Business Review, 72% din liderii mediului de business consideră că, în ultimii doi ani, comunicarea eficientă în cadrul echipei a devenit mult mai importantă. 68% din respondenți cred că o colaborare cu organizațiile externe, inclusiv parteneri, furnizori, clienți și consultanți, precum și colegi din alte locații a crescut, de asemenea, în importanță. Cele mai frecvente critici în ceea ce privește instrumentele de colaborare în cadrul organizațiilor se referă la faptul că acestea nu sunt integrate cu celelalte procese de afaceri (38%), nu sunt aliniate cu modul de lucru al utilizatorilor (35%) și, în consecință, sunt utilizate prea puțin de către angajați (44%). Instrumentele de colaborare apreciate ca fiind cele mai eficiente includ mediul cloud și soluțiile de file-sharing, conferințele video și portalurile de tip enterprise content management. Următoarea generație de instrumente de colaborare va fi bazată pe cloud, orientată către mobilitate și deschisă, pentru a integra diverse fluxuri de lucru.

5. Fog computing extinde tehnologia cloud computing la periferia rețelei
În 2017, fog computing va profita de avantajele pe care le oferă cloud computing, extinzând capabilitățile de analiză și control la periferia rețelei. Conceptul de fog computing va fi utilizat în implementările de soluții pentru orașe inteligente.

Într-un oraș inteligent, fog computing asigură capabilități de calcul, de stocare și networking către cele mai îndepărtate dispozitive, pentru a îmbunătăți servicii urbane precum managementul traficului, iluminatul inteligent, siguranța publică și parcarea. De exemplu, o cameră video detectează luminile intermitente ale unei ambulanțe și schimbă automat luminile semaforului, astfel încât să aibă prioritate în trafic. Tot prin intermediul fog computing, senzorii montați în trenurile cu sistem inteligent de mentenanță, pot monitoriza componentele. În cazul în care detectează probleme, trimit automat o alertă către conductorul trenului, care oprește în următoarea stație pentru realizarea de urgență a operațiunilor de întreținere.

Fog computing permite, de asemenea, distribuția inteligentă a energiei, în cazul în care aplicațiile de compensare a sarcinilor energetice rulează pe dispozitive aflate la extremitatea rețelei și care selectează automat energiile alternative, cum ar fi energia solară și eoliană, pe baza cererii de energie, disponibilitate și cel mai mic preț.

6. Realitățile alternative
Mixul între dimensiunea fizică și cea virtuală va fi tot mai vizibil în 2017, pe măsură ce retailerii online deschid magazine offline (a se vedea librăriile Amazon și Amazon Go), iar realitatea augumentată a ajuns în atenția maselor, mulțumită Pokémon Go. Realitatea virtuală a ajuns în punctul în care este disponibilă consumatorului obișnuit, iar cu ajutorul unor dispozitive precum smartphone-uri și tablete, noi platforme bazate pe software deschis permit companiilor să inoveze în privința modului în care este utilizată tehnologia – fie în mediul fizic, online sau în spațiile virtuale.